• Iubirile mele

    Una din iubirile mele

    Da…am simtit cum timpul si viata mea ma seaca cu tot ce are ea de oferit…am iubito mult, nu am stiu sinu am vrut sa-i arata c-o iubesc si s-o alint cum poftea ea o data…am incercat sa o fac cat de fericita puteam dar nu puteam sa fac nimic , eram slab , eram naiv , eram inconstient…in schimb stiam ca daca voi fi cum isi va dori o voi pierde mult mai repede si-am preferat de multe ori sa gresesc s-o put pastra mai mult…mi-e greu sa-i spun sa se intoarca…mi-e greu sa-i arat ca ia-s pica in genunchi, vreau sa vada ca nu mai sunt slab desi sunt…si-o iubesc, si nu o pot privi ca ma urasc pe mine c-am dezamagito iar ea imi daruia si viata.Probabil ca ochii mei inca nu s-au curatat si- a trebuit sa plang din nou , ca sufar puternic. Imi pare rau ca ea nu a inteles, eu depind de cineva sa pot trai singur nu pot fi, nu a inteles ca ce e material e ca sa uit de ce-am pe suflet si ceea ce-mi daruia ea , iubirea, ma coplesea si ma facea perfect…si-o iubeam, si mult mai duc dorul sa o sarut pe frunte parinteste si pantecele si s-o strig cum o alintam eu mereu, stiu ca si ei ii este dor…in schimb ea nu stie ca ce greseam, greseam s-o pot pastra…a fost viata mea…ea ma stia tot si imi ingrijea sufletul …iar eu ii duceam dorul in fiecare seara…ea nu stia ca visam s-o duc in lume…s-o iubesc ca nimeni altul …sa-i daruiesc tot…pana si ochii mei care ma dau de gol cand simt ceva…”te vreau inapoi , ti-am spus ca fac orice si ca ma schimb , te rog ai rabdare cu mine…ma iubesti?…da-mi o sansa te rog…copilul din mine o sa dispara si voi fi din nou batranul ce l-ai cunoscut tu acum vreo 4 luni …te rog”

  • Postări neinteresante

    „Mama, ai grija de tine, ca lumea e rea!”

    „Desi traim in aceeasi lume, fiecare vede in mod diferit lucrurile.”

    Pe mine, de exemplu, ma intristeaza cand aud o stire de genul: cutarica fabrica a fost inchisa pentru ca avea nu stiu cate miliarde datorie si nu era rentabila.Multi se bucura pentru ca exista destui care sa le explice ca astfel nu mai platesc din buzunar pentru asemenea intreprinderi nerentabile. Ca portofelul lor va fi mai plin. In timp ce unii se bucura, eu ma intristez. Pentru ca nimeni nu se gandeste la cei concediati, care au familii, au copii carora trebuie sa le puna ceva pe masa.
    Ce vor face oamenii aceia dupa ce ajutorul social va fi sistat, pentru ca multi dintre ei au varste la care e greu sa-ti mai gasesti un loc de munca, iar statul asta nu-ti ofera sanse clare de a te recalifica.Imi spunea un prieten din Germania ca, daca esti somer si daca te inscrii la un curs de recalificare, statul iti plateste cursurile, primesti o suma de bani, ma rog, tot confortul… Ati auzit de-asa ceva in Romania, pentru ca eu sincer nu! In schimb, nu exista politician care sa nu vorbeasca despre „protectie sociala”. Unde-i, domnule, protectia asta sociala, c-o mananc cu fulgi cu tot! Daca eviti stirile politice si urmaresti celelalte domenii, unele cu mult mai interesante decat balacareala asta dintre politicienii astia de mucava, veti constata ca traim intr-o tara trista. Trista si abatuta. Sfasiata, indurerata de ce-i este dat sa traiasca. Ieri, un baiat de 12 ani, din comuna Valea Danului, judetul Arges, s-a spanzurat dupa ce a aflat ca mama lui se intoarce la munca in Italia. Copilul ar fi ramas singur cu sora si cu fratele, in conditiile in care tatal lor i-a parasit in urma cu zece ani. Scrisoarea de adio pe care a lasat-o prichindelul demonstreaza o maturitate teribila. „Imi pare rau ca ne despartim certati. Cu inmormantarea mea nu o sa aveti probleme pentru ca vine omul ala cu banii pe lemne. Sora-mea, tu sa te tii de scoala. Mama, tu sa ai grija de tine, ca lumea e rea. Sa aveti grija de catel.” Un testament care valoreaza cat o Doina…Iata o drama incredibila a acestei Romanii ajunse in pragul nefericirii cronice. Stirea a interesat prea putina lume, gasindu-si cu greu loc printre indianul cu zece maini si baba care a facut copii cu ginerele. O stire care demonstreaza la ce nivel de abrutizare sufleteasca putem ajunge. Cum am devenit imuni la suferinta celorlalti. Cum ne-am pierdut si ultimul dram de omenie pe care il mai aveam in noi, dupa ciuma comunista. Daca ne-am face un examen serios de constiinta, cred ca ne-am infiora. Cand ne-am ajutat semenul ultima oara atunci cand acesta s-a aflat la greu? Pentru ca, de cele mai multe ori, ne hlizim de el ori ne bucuram de raul altuia. Cand am dat ceva de pomana unor oameni sarmani, unor copii fara adapost? Cand am sters ultima oara lacrimile unor pensionari, care cersesc la cate-un colt de strada?Fara o solidaritate umana reala, riscam sa devenim un popor de consumatori, o tara ca un acvariu, in care stau la gramada pirania, mari si mici. Atat au reusit politicienii timp de 17 ani: au ucis spiritul natiunii. Au asasinat bunatatea din noi, ne-au strivit inima cu nesimtirea lor rapace. O radiografie cruda, simtita si de un copil care tipa dincolo de groapa: „Mama, ai grija de tine, ca lumea e rea”!

    Florian Bichir Evenimentul Zilei

    „Mama, ai grija de tine, ca lumea e rea!” on Loco’s Yahoo! 360 blog

  • Pe ce am boală

    Sometimes life is shitty…

    Sometimes life is shitty…da e adevarat…e de rahat …numai astazi in timp ce imi verificam mail-ul mi s-a confirmat din nou ca Yahoo!™-ul e de cacat…cat de patetic sa fi ca si server…intru pe ID , apoi deschid Opera si incerc sa ma loghez pe mail, imi intra pe site-ul Yahoo!™-ului , imi arata ca sunt logat apoi dau la butonul de mail si astept…si astept circa 10 min apoi imi apare asta

    Warning: mysql_connect() [function.mysql-connect]: Can’t connect to MySQL server on ‘djzz.sytes.net’ (10061) in D:\Program Files\Apache Group\Apache2\htdocs\submit.php on line 2
    Could not connect: Can’t connect to MySQL server on ‘djzz.sytes.net’ (10061)

    …jalnic nu? stiam si eu, iar au dat-o astia in bara, si am tot incercat sa intru pe mail si nu merge, nu e legat de browser , nici de ID , si cica nu tuturor le face asa , ce modificari majore isi face Yahoo!-ul???

    Iar Dragos Bucur promoveaza Yahoo! Messenger™-ul

  • Iubirile mele

    Preludiu din priviri

    sa va povestesc…eram in metrou, in drumul ce ducea spre Dristor Magistrala 1 spre 3…eram pe la Gara de Nord cand a urcat,vagoanele metroului erau pline,ba mai mult se umpleau pe statie ce trecea si oamenii se foiau care mai de care sa-si gaseasca un locsor, un mic spatiu sa se refugieze pana la destinatia sa.Era bruneta, cu-n rucsac pe spate si doua carti in mana, dovada ca era inteligenta, cu niste ochi vezi deschisi in lumina neoanelor metroului,accentuati cu bestialitate in frumusete de lentilele subtiri ale ochelarilor ei ce ma hipnotizau la orice privire pe care mi-o acorda cand lumea cobora din metrou.Era dulcica foc, imbracata-n uniforma scolara ce-mi dovedea fara sa gandesc ca e pustoaica, cu o fustita pana la genunchi,creponata de culoarea vagoanelor de CFR si un sacou ce se asorta in mod normal cu fusta,peste o camasa ce acoperea pieptul decoltat menit sa atraga atentia baietilor si a barbatilor din jurul ei.Varsta ei nu ma atragea, era atat de ispititoare ca nu puteam lua privirea de pe ea ori eu nu eram constient ca era o pustoaica ca oricare alta,dar am privito insistent.
    „Atentie!…Se inchid usile!…Urmeaza statia : Piata Victoriei 2 cu peronul pe partea dreapta!”…
    Eram asezat , avand norocul de a castiga o batalie pe tronul semiconfortabil ce-mi asigura placerea transportului pana acasa; era aglomerat si ma chinuiam s-o gasesc in priviri si nu reuseam, eram disperat, ochii mei n-o mai zareau…si dintro data ca dintro cladire-n flacari lumea coboara gramezi peste gramezi la Victoriei si-o zaresc…era asezata in fata mea cu finele ei maini pe gatul subtirel de fata,se gadila usor…niciun gest nu era la-ntamplare…nicio miscare n-o gresea…era dominanta…o simteam…si o priveam insistent si inconstient cu speranta ca-mi va acorda atentie…si continuu se uita in jos…probabil daca-si ridica privirea alti baieti ce o priveau le fel de inisitenti si care inca mai visa noaptea-n pat o zana ca ea sa-i salveze din iadul singuratatii , vor crede ca au vreo sansa la ea, dar amandoi stiam ca jocul nu-l poate juca mai mult de doi, si cum eram in fata ei am zarit cum ma privea cu coada ochiului, „Off mareata zana , ce este-acum in gandul tau…” mi-am soptit sublim in gand , si-atunci mi-a ridicat privirea si-a zambit , c-o privire de fata dulce si-nocenta , arme cu care ne-ar cuceri pe noi baetii repede , chiar si fara batalie…n-am rezistat , la primul strop de atentie pe care mi l-a acordat eu am schitat-napoi ca un disperat indragostit de o fantasma,dar m-a placut, ciudat era ca pe statie ce trecea vagonul nostru se golea , si fericit eram mai aveam 2 statii si coboram , la capat , la Dristor 2 , si ea parea la fel…
    Se aropia statia Muncii si noi tot ne „jucam”, cand ne priveam in ochi ba radeam unu altui ba ne intorceam privirea, si-mi placea jocul ispititor de sarpe…si cand ajung la Muncii-o pierd…neatent am fost cand au urcat un grup de muncitorii ce m-au atras atentia si ea a disparut subit din calea mea…am zarit-o abia cand a plecat garnitura veche din statie mi-a zambit si mi-a facut din mana , mi-era draga …imi pare rau ca am pierdut-o…deja sunt 2 ani…nu am mai vazuto de-atunci…