Beniamin,  Gânduri,  Postări neinteresante,  Poveşti,  Teatru,  Vulgar

Piesa de teatru “În ritm de jazz” ( continuare )

Partea 1

Scena 2

Spațiul în care se desfăsoară acțiunea este același. Localul este plin iar pe scenă se află o orchestră de muzică jazz care menține atmosfera. O singură masă este liberă, aceasta fiind rezervată. După cateva momente, intră Iarina; de această dată este îmbrăcată într-o rochie neagră cu spatele gol, un sal din dantelă transparent, iar părul la fel ca și seara trecută. La gât are o sticluță tip bijuterie, lucrată manual într-un stil japonez.
La intrare atrage atenția celor din jur. Se așează la masa rezervată și așteaptă.

Ospătarul : Bună seara.

Iarina : Bună să fie!

Ospătarul : Doriți să serviți ceva?

Iarina : Îmi recomanzi ceva?

Ospătarul : Mă scuzați dar mă tem că este imposibil, depinde de gusturile fiecăruia…

Iarina : ( ispititoare ) Și tu ce anume gusturi crezi că am?

Ospătarul : ( rușinos ) O doamnă rafinată ca dumnea…

Iarina : ( în întrerupere ) Domnișoară!

Ospatarul : Îmi cer scuze. După cum ziceam, cred că o domnișoară atât de rafinată ca dumneata ar prefera ceva ușor și dulce.

Iarina : ( se amuză, chicotește ) De cât timp lucrezi aici?

Ospătarul : De-o săptămână…

Iarina : ( vorbește printre râsete ) Ești teribil de amuzant. Vreau o apă plată momentan, multumesc.

Ospătarul : ( notează ) Am înțeles. Cu gheată sau fără?

Iarina : Cum dorești.

Ospătarul : Și dumneavoastră sunteți la fel de amuzantă, fi-ți fără grijă. ( pleacă )

( Iarina rămane singură și se uita nerăbdătoare la ceas, își verifică telefonul, se uită în jur, până când o întrerupe un bărbat )

Patronul ( Daniel Mihaly ) : ( discret se apleacă spre urechea ei ) Dacă aveți de gând să faceți vre-un circ pe aici, ca și-n alte dăți voi fi nevoit să vă dau afară din local…

Iarina : ( tresare ) Poftim? Mă tem că nu am înțeles…

Patronul ( Daniel Mihaly ) : ( se ridică și începe cu vocea apăsată ) Doamnă, e simplu. Păstrați liniștea și vă tratam ca pe un client. Nu? Atunci vă voi pofti afară. Am stat cu ochii pe dumneavoastră. Iar senzația pe care matale o dai este una destul de dubioasa. Nu promovam prostituate, și bănuiesc că nu sunteți una, motiv pentru care încă nu v-am dat afară. Însă dubii privind dumneata duduie, am… ( încheie, se întoarce diplomat și dă să plece în spate )

Iarina : ( râde forțat si tare, sarcastic ) Stați puțin… ( se ridică și se îndreaptă spre el cu o privire pătrunzătoare ) În primul rând domnule „Am dimensiunea gurii direct proporțională cu creierul”, dudui să le spui femeilor care le plătești să îți suporte proastele maniere. În al 2-lea rând nu știam că este interzis să vii singură într-un local și să servești un pahar de apa. Sau mă înșel? Ați stat cu ochii pe mine? Se pare că dioptriile nu vă sunt de niciun folos ( se uita de sus până jos la el si pronunță dezgustată ) DOMNULE! Uită-te la mine, ( face o piruietă ) ți se pare că arăt ca o prostituată? Ar trebui să calci pământul pe care eu calc și să fi onorat că-ți calc în localul asta împuțit! Codul bunelor maniere nu mai funcționeaza nicăieri. ( indignată ) Și mă miram de angajați. Bieții… ( vrea să plece și lasă pe masă niște bani ) Poftim, pentru aerul consumat.

Patronul ( Daniel Mihaly ) : ( cu mâinile la spate îi spune diplomat ) Duduie… sunt mai mult decât perspicace. Să nu credeți ca pereții nu au ochi sau paharele urechi… ( pleacă politicos )

( La asistarea scenei, un bărbat cu cămașă neagră coboară de pe scena)

Bărbatul din orchestră : Cred că ați uitat ceva. ( strigă după patron )

( Iarina se oprește )

Patronul ( Daniel Mihaly ) : ( se întoarce ) Da? Anume ce?

Bărbatul din orchestră : Să vă cereți scuze. ( o privește pe Iarina )

Iarina : ( încurcată ) Poftim? Nu. ( se bâlbâie ) Nu trebuie… Stai liniștit, nu face asta.

Patronul ( Daniel Mihaly ) : ( privește nedumerit și arată cu degetul spre ușă ) Tu, puștiule, din clipa asta nu mai calci aici. ( strigă spre bar ) Cheamă paza, n-am timp de astfel de nebunii. ( apoi spre Iarina la fel de diplomat ) Dacă nu-mi erați simpatică v-aș fi zburat de mult. Luați loc, ( îi trage scaunul ca ea să se așeze ) ce-ați consumat până acum e cinstea noastră. ( îi face semn chelnerului să vină iar acesta într-o clipită apare cu apa ) Te rog, servește-o pe doamnă cu orice dorește dumnea ei și trece-o la protocol. ( spre Iarina) Iar cu acestea vă doresc o seară faină… Pentru moment.( pleacă diplomat )

Iarina : ( rămâne uimita ) Stați puțin… ( către cei de la pază ) Vă rog, nu are nicio vină. Nu este corect să-și piardă slujba din cauza mea. Sunt convinsă că se poate rezolva și altfel decât prin scandal. Ce Dumnezeu, suntem oameni în toată firea! ( scoate niște bacnote din geantă ) Sunt convinsa că mă înțelegeți, nu-i asa?

( Patronul face din cap către cei de la paza, semn să nu primească nimic și să-l „ZBOARE” )

Bărbatul din orchestră : Nu-ți face griji, oricum nu mai aveam de gând să lucrez pentru idiotul ăsta. Apropo, am primit biletul. Lămurim altă dată. ( catre paznici ) Domnilor, este în regulă, cunosc drumul. ( iese )

Iarina: Incredibil…

Va urma!

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *