Beniamin,  Gânduri,  Muzica nopţii,  Postări neinteresante,  Poveşti,  Vulgar

Pe cine am ucis ( partea 7 )

Play apoi citire!


| Partea 1 | Partea 2 | Partea 3 | Partea 4 | Partea 5 | Partea 6 |

Mă întrebam atunci dac-o futeam așa, moartă cum era, oare mai gemea așa plăcut? Oare își mai mângâia sânii spre disperarea bulangiilor din liceu care doreau s-o fută cu atâta disperare? Eram furios. Eram furios pe mine… Pe ea. Pe căcaturile care le faceam din obsesia ce-o aveam vis a vis de ea. M-am ridicat de pe closet și-am început s-o transez… Deja era fără suflare. Plutea pe spate în apa rece amestecată cu-n sânge dur. Cu ochii larg deschiși privea de parcă-și aștepta sfârșitul. Ce credea, cititorule? Că va veni El? C-o va salva? Nicicum! Ți-am spus, cititorule, nu exista nimic ce te poate salva de sfârșit, și dacă-ar fi nu cred că i-Ar păsa.
Am început cu mâna dreaptă. Din încheietura pălmii i-am tranșat mâna în bucăți care apoi le-am aruncat în closet trăgând apa nemilos. Din bucăți pe care le-aruncam mai sarea câte-o bijuterie, cine știe de unde primite; însă știam că avea un inel de la mine. Unul de aur chiar. Unul care l-am furat pentru ea. Să-ți spun, cititorule? Și-așa povestea-i atât de amestecată că nici tu nu întelegi ce și cum se mai întâmplă, nu-i așa? Sunt mai mult decât sigur că ești un cititor inteligent și vei face legăturile chiar de ți le spun cronologic sau nu, coerent sau nu.
Revenind. După ce am cunoscut-o, mă-ndrăgostisem de ea; de Corina, era pur și simplu încântătoare. Mă bucura fiecare gând pe care-l aveam cu ea dar atenția pe care mi-o oferea ea era una limitată. Ți-am spus, nu odată, cititorule, c-am urât-o mult pentru asta. Căutam orice cale s-o țin numai lângă mine. Ba nu era la școală, ba era mereu în compania altcuiva și mă indigna enorm. Știind că era o curvă, ca și cea cu care-și servea taicuțul meu nopțile, vroiam să-i ofer un stimulent în schimbul unor servicii. Nu te gândi la prostii, nu pentru futai ci pentru simpla ei fidelitate sau pur și simplu pentru compania sa. Curvă sau nu, eram îndrăgostit, și mai trist era faptul că știam că-i o curvă. Ce putea un puști la 14-15-16 ani să-i ofere unei puștoaice de aceeași vârsta care mai făcea și pe dama de companie? Sincer și-acum mă-ntreb după ani de zile, ce-i puteam oferi ei ca ea să stea lângă mine. Bani nu aveam, cu atât mai puțin să le cer parinților care erau experți în d-ale economiei, n-aveam decât să fur. Și-am furat.
Întâmplarea se făcu într-o marti, mi-aduc aminte cititorule, luasem bursa atunci. Aveam bursă de orfan. Orfan de tată, greu să obții o bursă la genul ăsta de orfani dar reușisem să fac niște mânării încât să obțin bursa respectivă. Niște căcați de bani. Câteva sute de mii care-i cheltuiam imediat. Mama, ca un vultur mirosea banii și știa că urma să-i ridic; îmi zicea mereu să-i aduc acasă. Mi-amintesc și-n ziua aceea m-a adus într-o disperare… Vezi, tu, cititorule, când înveți o femeie la bani mulți apoi o lași săracă ea tinde să-și administreze și fiecare bănuț pus de-o parte, indiferent că era al ei sau nu. În ceea ce privește partea cu învățatul la bani, Corina îi semăna leit mamei mele. Jalnic, nu-i așa? Nu avusem cine știe ce zi la scoală, nici nu învățam pe măsura, pe deoparte nici motivația necesară n-o aveam să-mi pot dori asta precum făceau și alți zebzeci care altceva înafară de pizdă și calculatoare nu visau noaptea. Aveam starea perfecta pentru o faptă necurată. Ai spune, cititorule, c-aș fi fost un copil problemă la vremea aceea. Nicicum! Eram doar neînteles iar principiile sub care acționam, erau rezultatul mediului în care mă aflam. Ce-ai fi vrut mai mult? Căcaturi se-ntampla, sacrificii se fac; iar eu eram în stare să fac orice compromis să-mi văd interesul. Tu nu? Sau poate zici, tu, draga cititor că Dumnezeu e sus și are grijă de fiecare. Ai dreptate! E sus, însă are grijă doar de prea divina Sa piele, ca o femeie. Dacă n-aș știi mai bine acest Dumnezeu ar putea fi chiar o femeie. Exact ceva în ce n-ar trebui să cred. De ce? Să zicem că femeile te fut atunci când nu te-aștepți, și nu mă refer la partea practică a contextului.
Am ajuns acasă într-o grabă, să fiu înaintea ei. Înaintea mamei, să…

Va urma!