Dor,  Gânduri,  Iubirile mele,  Muzica nopţii,  Postări neinteresante,  Poveşti,  Vulgar

Pe cine am ucis ( partea 2 )

[MEDIA=30]

Partea 1

Partea 2

Mi-am scris mii de jurnale ale conștiinței ce mă mustra cateodată pe niște regrete umane că totuși am ucis crud și cu sânge rece, mai ales pe vremea liceului când un copil traumatizat trecea prin perioade grele ale vieții, nu mai aveam nevoie de alte greutăți.
Prima mea victimă era o fata. Una care îmi crease o așa obsesie de neînchipuit. Nu puteam gândi că ar putea fi a altcuiva și-o uram pentru asta. O uram că o iubeam atât de mult și că nu știa care-i diferența dintre o obsesie psihica și-o pasiune adâncă.
Era genul ala de fată pe care toți și-ar dori-o prin preajma. Corina o chema… Ce nume frumos. Ce parfum iubitor emana, și ce călduroasă prezență avea!
O cunoscusem în liceu, de altfel în liceu și-a găsit sfârșitul. Sfărșitul alături de mine. Am cunoscut-o la balul bobocilor. Pe vremea aceea noi, liceul din Crângași fiind printre cei săraci ne-am permis o mică petrecere în cantina liceului. N-am fost mulți. N-au fost mulți care-i suportam pe acolo. De fapt pe cine suportam? Că nu cred că era vre-unu care să-l fi cunoscut și să-l fi suportat; probabil că de aceea mulți din ei au murit ca niste căcați jalnici și singuratici, că-n tinerețe au futut viața altora.
Cum spuneam, nu erau mulți, seria de-a noua, cea în care mă aflam și eu și câteva serii de-a zecea în care se afla ea. Corina. Nu e prea mult de povestit cum am cunoscut-o ci doar că atunci când a venit vremea dansării pe un blues ea m-a luat de mâini m-a dansat și m-a sărutat adolescentin si visător. Nu a fost o relație, însă m-am culcat cu ea. Mă îndrăgostisem. Dar ea era piatră.
Știi, într-un an de zile am reușit să-i cunosc toate temerile și secretele față de care a fugit ani de zile din viața ei? Mă îndrăgostisem de ea poate mai mult decât se putea îndrăgosti cineva vreodată…
– Ce te-aș fute…
Șoptea din când în când în urechea mea cea perspicace la cuvintele picante obsesiv repetate. Ne doream tare mult, deși tineri hormonii își făceau de cap… Ce nu puteam suporta era faptul ca o împărțeam. De multe ori pleca fără mine… Mi-era greu. Eram furios. Vroiam s-o fut… Vroiam s-o dobor… N-o vroiam a altcuiva.
Mi-amintesc ziua în care am văzut-o pentru ultima oară. Toamna. Un rece pe care-l simți în amiază cum te bântuie pe sub haine. Un frig de teamă și dorință. Un frig de uitare. Un frig de moarte… L-aș minții pe cititor de-aș spune că nu-i vorba de-o moarte când titlul spune asta în întregime.
Am invitat-o la mine acasă. Vroiam s-o gust întâi și-apoi să-i iau suflarea…

Va urma!