Dor,  Gânduri,  Iubirile mele,  Muzica nopţii,  Postări neinteresante

Jurnal ( 12 )

Dragă Jurnal. Prieten ce mi-ai fost mereu, că doar pe tine te am. Ți-am spus cândva că am învățat multe, și învăț în continuare, deși în zadar învăț. De ce te caut iar? Te caut să-mi cer iertare. Să-mi cer iertare că te-am folosit ca pe-o cârpă cu care-mi ștergeam jegul de pe mâini… Nu mă mai regăsesc, Jurnalule, nu mai sunt cum eram. Nu mai găsesc rosturi, motivații, suflete pentru care să lupt. Dacă eu nu contez pentru mine, cine altcineva ar mai conta sau mai bine zis pentru cine contez eu, dacă nu pentru tine atunci pentru cine? Caut, dar ce? Aștept, dar ce? Vreau, dar ce? Ce, Jurnalule, ce?
Am început să-mi cer iertare pentru tot ce am făcut, tot ce am greșit față de cei ce merită din jurul meu, căci tu știi bine că nimeni nu mai e acum lângă mine, și-am să dispar încet, încet…
De Nicoleta D. am fugit speriat de ce urma să se întample, Jurnalule. Am sedus-o atât de tare încât m-am sedus pe mine însămi și m-am speriat. Am vrut sa fug… Mi-am cerut iertare și m-a iertat… Acum e fericita alături de ce-l ce o iubește, se v-a mărita, eu nu.
Greșelile făcute Dianei A., m-au durut pe mine mai mult decât pe ea, le-am făcut inconștient la fel ca celelalte, ți-am scris atât de multe despre ea, și tu știai asta. M-a iertat, acum e acolo departe cu cel ce-o iubește, se v-a mărita cu el și va fi pe veci așa iar eu sunt aici… Gol.
Mult iubita Pentruța C. . Numele ce nu mi-a mai dispărut din gând cu anii, cea ce putea fi cândva o completare, o nouă viață, un nou început, spun cândva căci nu o voi avea nicicând, și știm amândoi asta. Ea da, îl are, acel început, și e fericită cu el. Acum e iubită si fericită așa cum a meritat mereu, se v-a mărita cu el. M-a iertat însă eu nu sunt nimeni pentru niciuna din ele acum…
Irina, cea care îmi dăruia ceea ce eu căutam mult. Mi-era teamă să nu sufăr iar, am fost indiferent. Orb fost-am că n-am dat atenție unde trebuie, ființa care își sacrifica orice pentru mine… Cândva. Tu, Jurnalule? Ai sacrifica ceva pentru mine?
Acum, are o nouă viată, un nou început… fără mine, fără ființa mea. M-a iertat și se v-a mărita, eu nu m-am m-ai iertat.
Jurnalule? Tu mă poți ierta? Tu poți uita tot ceea ce am făcut greșit, pe când eram orb? Știi, unele lucruri se schimbă, și se schimbă așa repede încât nici tu nu crezi când s-a întâmplat, dar nu este îndeajuns pentru niciuna din ele, pentru nimeni, pentru nicio fiintă din lumea asta nu mai e îndeajuns. Tu știi cum e când n-ai încotro? Știi cum e să fii gol? Știi cum e sa n-ai pe cine îmbrățișa? Știi cum e să îți numeri zilele? Ți-am spus că nu am loc nicaieri, și cu atât mai mult că nu mai regăsesc.
Am început să îmi cer iertare, măcar ei să îmi dea iertarea dacă El nu… Și-n fond cine sunt eu să primesc iertarea cuiva și cu atât mai mult a Lui? Jurnalule, El știe cum sunt acum? El, vede că m-a uitat?

3 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *