Gânduri,  Iubirile mele,  Postări neinteresante,  Poveşti

…fragment ( Poveste de sinucigas ) ( un an mai tarziu )

| Acum | Acum zece ani | Acum cinci ani |

….se facu liniste in fata gropii ce urma turnarea solului de odihna a iubitei lui, ce murise poate foarte straiu din motive pe care numai Dumnezeu le stia. Plangea puternic, strangand in mana o poza ce-o purta zilnic in portofel sub ploaia marunta ce parea o liniste a sufletului ei tanar, inca neinflorit…A iubit-o poate mai mult decat s-a iubit pe el insasi, dar nu a fost indeajuns incat sa se poata ierta de-o vina ce nu a fost a lui. Plangand pleaca intr-o graba la casa unde zilnic iubita ce-a dintai sotie poate ii gatea cina cea de dupa munca.
El, ca orice tanar cu pofta de viata avea un loc de munca ce i se potrivea, poate prea bine, la fel si iubitei lui care lucra in acelasi domeniu ca si el. Organizarea petrecerilor. Iar mormantarea ei era o petrecerea ce si-a dorit s-o organizeze.
Afara ploa inca, si chiar foarte puternic. Ei, locuiau intr-un apartament care cu 1 an in urma un tanar se sinucise de singuratate cruda.
Telefoanele sunau insistent. Fix, mobil. Mobil, fix. Niciun raspuns. El parea din ce in ce mai pierdut in imaginile din slide-uri de pe proiectorul cumparat de ea, cadou pentru el. Privea, adanc. Plangand. Tipand. Urland parca mai tare ca tunetele din ploaia de devenise furtuna peste noapte. Imagine ce trecea, parul si-l smulgea, sticlele le arunca in tablouri ce picau sparte, ca sufletul lui de altfel. Isi ineca amarul band tot pana la ultima picatura din alcoolul ce l-avea in casa.
Ore-n sir urla de durere in parfulum dulce al alcoolului ce-l ineca poate mai tare in durerea pierzaniei. Ii era mila de el, dar in gandurile lui ratacite, nu avea incotro. Isi amintea printre lacrimi cum zilele de duminica si le petrecea in parc plimbaduse sau cum alergau prin ploaie ca niste tineri inconstienti…cand…brusc ii apar imagini cu ea in sicriul din lemn ce el insasi l-a ales.
Plangea. Taiat de cioburi, tresarea la orice toc de pantof auzit in holul imparti cu vencini probabil ca el de tineri. Nu mai suporta, si era de inteles, era distrus. Nu avea cui sa-i sapuna…durerea, ce-l macina ca ea nu-i mai era alaturi sa-i vindece ranile. Era pierdut in ganduri de suicid si convietuire cu ea.
Vrand sa-i fie alatui, brusc, a incheiat totul…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *