Best of,  Dor,  Gânduri,  Iubirile mele,  Postări neinteresante,  Poveşti,  Repost & Edit

Criminalul cu inimă IV ( repost and edit )

Somnul nu-mi mai tihnea, aveam nopti nedormite chiar …
Nu era prea tarziu, puteam să renunț oricând numai că bărbatul misterios mă termina numai cu-n cuvânt, știam asta și preferam să tac, ciudat totuși că imi plăcea. Începuse sa-mi placă adrenalina, stresul, încordarea, suspansul în care trăiam, probabil că monotonia în care existam nu-mi oferea prilej de regăsire… Le luam viața c-o lovitură, mă elibeam și îmi distrugeam conștiința în același timp, eram un criminal.
În casă pe de altă parte, atmosfera era tot mai suspectă, bănuiau că am ceva, eram prea ciudat, prea secretos, se simțea că am ceva de ascuns, aveam o diserare plăcută și-o continuă frustrare, mă întorceam la orice sunet brusc sau oricine mă striga, ochii îmi fugeau instant spre orice entitate suspectă, nu mai suportam pe nimeni, mă uram chiar și pe mine… Visam doar clipa aceea când fără suflet am înjunghiat-o pe acea femeie cu zile-n urmă… Știrile erau pline de informații false, ”criminal din altă regiune” , “criminal recidivist” și tot așa se anunța pe posturile monotone al televizorului ce înca mai scotea fum de la vechime.
Banii nu îi cheltuisem înca, la serviciu nu am fost decând l-am cunoscut pe bărbatul misterios, și lumea mă căuta disperată, aveam datorii, era normal; banii primiți pe crimă îmi acorpereau datoriile și mă făceam curat ca lacrima dar totuși nu vroiam să îi dau, preferam să strâng mai mulți și să fug.
Zilele treceau, clienții tot veneau. Soții, prieteni, avocați, soacre toți erau pe conștiința mea care ceda la fiecare suflet luat, știam că nu trebuia să privesc înapoi, le luam viața și eram plătit pentru asta, toate mergeau bine din ochi mei. Așa credeam. Am reușit s-o internez pe mama, prietenei mele i-am plătit studiile și am reușit să-mi cumpăr un apartament decent în inima Bucureștiului, am reușit să mă țin ascuns tot timpul, treceau 2 zile, veneau 3 clieți, îmi făcusem afacere, “criminal la cerere” practic bărbatul misterios îmi crease o carte de vizita, mă învăța cum să omor profesionist, fără urme, fără detalii sau semne ce m-ar deconspira…
Trecuse ceva timp și-mi plătisem datoriile, întreținerea la casa cea veche, și tot ce trebuia plătit, aveam 24 de clienți la palmarez pe care-i omoram incoștient, mama era internată la cea mai buna casă de îngrijire iar mie și iubitei mele nu ne lipsa nimic, eram rege-n lumea mea, nimic nu mă putea doborâ, și mă iubeam atât de mult; aveam tot ce-mi puteam imagina, ciudat era că …

Va urma!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *