• Beniamin,  Convorbiri,  Gânduri,  Iubirile mele

    A (hai poate te fut în gură)

    – Trezește-te la realitate Ben! Trezește-te că eu nu sunt de tine.
    – Tu știi mai bine, nu?
    – Normal că știu și nu-mi mai spune ceea ce crezi tu că vreau să aud, nu mă cunoști. Ți-am mai spus asta, nu știi cât de rea pot să fiu. De ce nu înțelegi, lasă-mă… 
    – Cum aș putea să te las? Cum? Dacă nu mă mai gândesc la nimic? Ai eclipsat tot… Și am tăcut! Nu mai am cuvinte… 
    – Taci!
    – Haha din câte văd e rândul tău să-mi spui să tac, nu-i așa Alina? 
    – Nu-mi mai spune pe nume, și nu mai încerca nimic… 
    – De ce? 
    – Pentru ca e mai bine așa! E mai bine ca eu să-mi văd de viața mea și tu de a ta! Gata… 
    – Începi să suni și tu ca Irina… 
    – Nu mă compara cu altele! 
    – Nu te compar pe tine, deloc… 
    – Și-atunci?
    – Compar ceea ce acum, felul în care îmi spu…
    – Eu nu sunt Irina!
    – Tocmai de aceea! Tocmai pentru că nu ești Irina… Ești Alina! Alina. Știi bine, pe lângă cuvinte ce ne mai leagă, sau mi se pare mie… 
    – Mnu…
    – Alina…
    – Am zis nu… 
    – Știu! Știu că după trecutul tău rămai… Eu, spre deosebire de tine m-am detașat. M-ai făcut să trec peste tot ce era în urma mea, cel puțin acum, în perioada asta. M-ai făcut să zâmbesc. Și știu de multe ori că…
    – Te rog, încetează să mai spui asta, ți-am mai spus că nu mă cunoști deloc!
    – Sigur, sunt convins de asta…
    – Hai poate te fut în gură dacă mă iei la mișto!
    – Exact!
    – Știi, la început a fost frumos, a fost chiar de vis, nopțile întregi la telefon, felul în care mă făceai să mă răscolesc, și să mă gândesc. Nu ești ca alții, am văzut, dar ești nerăbdător și da îl iubesc și nu-l pot lăsa. Mi-ai spus și tu, mi-au spus toți. Lasă-mă să fiu eu proastă și să-mi fac rău. Știu că poate mi-o fac singură cu mâna mea…

  • Beniamin,  Iubirile mele,  Postări neinteresante

    Te rog… ( Nota de sine )

    Iata-ma, nu ma mai pot ascunde de ceea ce simt. Ma pot ascunde in cuvinte dar cuvinte pe care nu le asculta nimeni, nu le intelege nimeni. Daca as putea sa-ti spun ceea ce nu vrei sa mai auzi… De ce sa mint, si pe cine sa mai mint ca printre cuvinte iti rostesc numele, printre dorinte se ascunde si speranta ca poate te voi vedea intamplator. Sunt dependent de lacrimile ce le vars pentru tine, si stii ce? Le iubesc si mi-e dor sa plang pentru tine. E greu sa-ti explic, vreau doar sa… Imi place doar sa vreau, imi place doar sa sper… Astazi n-am ce poveste sa mai scriu decat despre cat de tare ma innec in ceea ce am fost cu tine, in ceea ce insemni tu. Ma intreb daca iti mai amintesti macar de o frimitura din ceea ce am fost eu… Sau daca mai sunt… Eu…
    De ce nu pot sa uit, de ce nu pot sa merg mai departe? De ce nu pot uita de trecutul meu cu tine, n-am avut viata inainte de tine, n-am avut grai, n-am avut aer. Nu mai vrei sa stii nimic de mine, nu mai vrei sa auzi nimic din ce tine de noi, am crezut candva ca tot ce sunt eu se va incheia cu tine.
    Incerc sa ma innec in orice fel de viciu sa uit, incerc sa te gasesc in toate care-mi trec in pat si nu esti tu, nu sunt mainile tale mici, mainile care le caut de atata timp, palmele care imi mangaiau obrajii cand sufeream. Parfumul pe care nu stie nimeni sa-l poarte mai bine ca tine, si rujul despre care scriu cu atata patima, buzele care nu le pot saruta asa cum le sarutam pe ale tale… Te rog intoarce-te! Te rog… Te rog! Nu stii de zilele in care cedez… Dorul de tine-i ca o boala si nu stiu cum sa ma mai vindec, nu stiu cum sa fac sa nu-ti mai rostesc numele… Ma intreb de ce m-am intors, ma intreb de ce nu mai uit? Tu esti trecutul si prezentul meu, as vrea sa uit de tot…

  • Beniamin,  Gânduri,  Iubirile mele,  Postări neinteresante,  Poveşti

    Jurnal de iubită [înainte de toate -III-] (partea 8)

    | Partea 1 | Partea 2 | Partea 3 | Partea 4 | Partea 5 |

    | Partea 6 ( Înainte de toate -I- ) | Partea 7 ( Înainte de toate -I- ) |

    Înainte de toate -III-

    Nu mă mai trezesc să-ți dau niciun telefon ție Ben, cum facem atunci când te iubeam. Știu că ții minte tot. Ții minte când te sunam dimineața, primele cuvinte-mi erau ”Bună dimineața iubitule”… A fost frumos? Spune-mi, măcar ție dacă ți-a plăcut ce a fost între noi. Mereu mi-am dorit să știu ce gândești, ce vrei de la mine? Mereu am senzația și cred că este adevărat, că tu mă luai de proastă. Mereu ai vrut să-ți bați joc de mine, am simțit asta, dar am simțit că m-ai și iubit. Chiar dacă, de multe ori, ascult în gura altora, cum am făcut și prima dată, cu Laura, cu Aleca și așa mai departe. Chiar dacă acum fac asta cu Adriana, cu Cami, cu Teo sau cu Ana… Sunt prietenele mele, iar ele spre deosebire contează pentru mine. Tu ai fost și ești un nimic, o pagina din viata mea, o pagina de trei ani care m-a distrus și m-a făcut să am regrete, cu sau fără lucruri bune ori rele… Nu mă mai interesează cum scri, dacă este din perspectiva mea sau nu, dacă eu aș fi cea care ți-ar spune vorbele astea, nu îmi pasă Ben. Vreau doar să-ți spun ce am pe suflet și să dispar odată pentru totdeauna din viața ta.
    Să-ți amintesc de lucrurile rele care mi le-ai făcut la început? Când m-ai chemat la nu știu ce restaurant cu lăutari și ți-am zis că nu vreau să mă duc, tu te-ai dus și ca să te răzbuni pe mine te-ai îmbătat și la 2 noaptea mi-ai zis la telefon că te-ai îndrăgostit de Ana, cea mai buna prietenă a mea? De ce Ben?… Nu ți-a fost rușine? Știi cât am suferit atunci? Știi cât mi-a fost de greu să-mi pierd o prietenă bună, doar pentru faptul că te doream pe tine aproape. Eu nu mai vorbeam cu ea, o uram și n-o doream în preajma mea. Ce-ți plăcea la ea? Că avea ochii mari și verzi sau țâțe mari? Ce? Că nu înțeleg? Ce avea ea și eu nu?…
    Stop, gata Ben… Prefer să închei aici… ADIO!

  • Beniamin,  Gânduri,  Iubirile mele,  Postări neinteresante,  Poveşti

    Jurnal de iubită [înainte de toate -II-] (partea 7)

    | Partea 1 | Partea 2 | Partea 3 | Partea 4 | Partea 5 |

    | Partea 6 ( Înainte de toate -I- ) |

    Înainte de toate -II-

    Înainte de toate, vreau să-ţi spun că seara aceea la ziua Alecăi a fost poate una dintre cele mai frumoase, mai mult îmi pare rău din cauza asta. Au fost momente pe care le-am trăit intens cu tine şi le-am simţit mai profund decât oricând însă cu timpul am ajuns să-mi pară rău. Urmase o perioadă frumoasă pentru tine după ziua Alecai, îţi găsisei loc printre prietenii mei cu uşurinţă, flirtai care mai decare cu Ana sau cu Cami, ba că îţi placeau ochii şi ţâţele Anei, ba îmi spuneai ce buze cărnoase are Cami. Cami, Ben? Verisoara mea? Dar am trecut peste, că te iubeam şi erai pământul meu de sub picioare şi-ţi suportam orice, dar dincolo de toate te-am iubit cu tot cu lucruri rele sau bune… Cu toate că acum nu mai eşti cum erai înainte, când ne-am împăcat poate că nu erai nici pe jumătate dar îmi era teamă să mai cred în tine, îmi era teamă să mai sper în ceva venind de la tine când numai eu ştiu câte nopţi am plâns. Câteodată le meritam, le meritam că te iubeam atât de mult încât nu voiam să ştiu că ai ochi pentru altcineva. Aşa sunt eu, Irina aia iubitoare, posesivă, sufocantă… Sau eram…
    Vorbesc numai de lucruri rele, dar ştiu c-au fost şi bune. Am împărţit cu tine momente care nu le-am uitat niciodată. Zile în care mergeam la film şi ne hohoteam ca nişte copii, în oraş unde mă flatai mereu, zile în care râdeam ca nebunii sau ne iubeam orbeşte. Zile în care ne alintam. Panda… Gigea… Acum sunt doar nişte vorbe puierile pe care nu cred că le mai meriţi, şi te rog nu-mi spune că nu eşti tu de vina. Eu am ales asta, ştiu… Ben.
    Tu, mai bine ca oricine ştiai că ai mei nu erau de acord cu niciun băiat, nici cu Răzvan, nici cu tine, nici cu Gabi dar pe tine te-am adus să-i cunoşti, pe tine te-am dus la Monteoru unde niciun iubit până la tine nu a fost şi ne-am iubit pe ascuns. Frati-miu te acceptase… Câte ti-a oferit când am mers la cafenea la el. Am să-ţi aduc aminte. Doamne ce timpuri erau atunci Ben. N-o să-ţi mai repet numele, l-am uitat deja nu vreau să mi-l amintesc prea des. Nu sunt ca tine, să repet numele să nu-l uit. Uite, vezi? Asta e un semn că nu mai ştii cum sunt acum, şi te descri pe tine. Nu mă mai cunoşti şi scrii ca un obsedat din perspectiva mea cu speranţa că poate voi citi într-o zi şi te voi cauta. Trezeste-te la realitate Ben! Treci peste! Nu mai scrie piese de teatru, poezii, articole despre mine care sunt egal cu zero. Eu nu mă mai întorc niciodată la tine, asta te asigur… Băi băiatule, nu mai dau doi bani pe tine acum, nici eu, nici prietenii sau colegii mei… Dar înainte de toate am să continui povestea asta, ca şi cum aş fi zis-o eu…

    Va urma!