• Beniamin,  Dor

    Bilanț 2017

    | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 | 2016 |

    De 2017 ori am renunțat la scris tine…
    De 2017 ori am început din nou să scriu…
    De 2017 ori am plâns după pentru tine m-am mințit.
    De 2017 ori te-am respins…
    De 2017 ori n-am gândit înainte de a vorbi…
    De 2017 ori poate te-am rănit fără să îmi dau seama…
    De 2017 ori mai mult te-am iubit,
    De 2017 ori mai mult te iubesc acum…
    De 2017 ori te-am căutat…
    De 2017 ori n-am știu ce să-ți mai spun,
    De 2017 ori …atâtea mi-am dorit,
    De 2017 ori și mai mult voiam să ne iubim…

  • Beniamin,  Dor

    Bilanț 2016

    | 2007 | 2008 | 2009 | 2010 | 2011 | 2012 | 2013 | 2014 | 2015 |

    De 2016 ori am renunțat la scris tine…
    De 2016 ori am început din nou să scriu…
    De 2016 ori am plâns după pentru tine.
    De 2016 ori te-am respins…
    De 2016 ori n-am gândit înainte de a vorbi…
    De 2016 ori poate te-am rănit fără să îmi dau seama…
    De 2016 ori mai mult te-am iubit,
    De 2016 ori mai mult te iubesc acum…
    De 2016 ori te-am căutat…
    De 2016 ori n-am știu ce să-ți mai spun,
    De 2016 ori …atâtea mi-am dorit,
    De 2016 ori și mai mult am vrut să ne iubim…

  • Beniamin,  Dor,  Poveşti

    Dor 2

    Partea 1 | Partea 2

    Cum aș putea descrie dorul încă o dată? Cum l-aș putea descrie atunci când știu că tot ceea ce simt, ce văd, ce cuprind este efemer… Dorul este descris în mii de cuvinte, nu îți este dor când spui că-ți este dor. Nu-ți este dor când începi o nouă viață. Nu îți este dor când inima ta este de piatră… Când ești oarbă… Când ești surdă… Când ești mută…
    Mi-e dor de somn. Acolo unde buricul degetului meu se plimba pe tot trupul tău curat. Mă sacrific urmărindu-te. Cum dormi, cum te trezești, cum respiri… Cum iubești, cum speri… Cum îți este dor.
    Mi-e dor de dorul tău, acel dor de câteva minute, să-mi auzi glasul, să vezi un semn. Mi-e dor de puținele momente fără de dor. Dorul, o ura puternica pe un prezent scârbos. Dorul meu pe care tu nu ai să-l știi… Mi-e dor să nu mai fiu nimeni din neant, dar poate mi-e mie dor să cred. M-am lăsat cândva călcat în picioare și o făceam pentru că-mi era dor de asta, dar tu m-ai învățat să nu mai fac asta. Mi-e dor să mă înveți să trăiesc… Mi-e dor să fiu motivat să te mai caut. Mi-e dor de frumusețea aia pură pe care n-o mai văd… Mi-e dor să-ți spun că-mi este dor când nici un minut nu este între noi. Noi, dorul de noi și de ceea ce am putut fi noi doi. Mi-e dor de tot ceea ce credeam că-ți puteam oferi. Mai mult decât orice, o viață fără de dor îți ofeream.
    Cum e dorul atunci când te pui în pat, înainte de somn, înainte să închizi ochii? Cum e dorul când vrei să-l simți lângă tine atunci în pat și nu ai decât o perna? Cum e dorul când nu te mai privește… Cum e dorul acum când ai curaj să faci atâtea? Cum e dorul când nu mai ai dor… Mie nu îmi este dor?
    Dorul e ca atunci când te pui în pat, privești cerul pe fereastră și încerci să cuprinzi un vid în brațe, dorul este acel sentiment de poftă de care, de multe ori, te abții să-l mai ai…
    Mi-e dor să fiu indiferent. Mi-e dor să mai învăț ceva de la tine așa cum m-ai învățat mereu… Mi-e dor să mai am timp să mai găsesc o jumătate…

  • Beniamin,  Dor,  Postări neinteresante,  Poveşti

    Dor

    Dorul. Voiam de mult să scriu ceva de dor. Despre dor… Despre ceea ce înseamnă dorul pentru mine. Dorul… E ca pofta de ceva ce te face fericit sau de care-ți lipsește. Ce-ți lipsește mai exact? Ești nebună? Știi bine că eu sunt mereu acolo!
    Dorul e ca un gând în care îți dorești să plângi și să nu te minți singură că eu sunt lângă tine. Nu mai știi ce fac, cu cine umblu, unde sunt, nu-ți mai spun un cuvânt și nu știi de ce… E ușor să sar din dor în alte motive. Nu vreau să te simți în cuvintele astea. Nu scriu despre tine! Nu MAI scriu despre tine! Acum scriu despre dor și despre faptul că sunt mereu acolo, și nu mai vreau să fiu… Scriu despre faptul că vreau să mă desprind de lumea cuvintelor… De lumea ta… Mi-e dor să te simt lângă mine. Ce prost sunt! Vezi?
    Cuvintele nu mai sunt un atuu în cazul meu acum. Nu voiam sa te aduc inapoi prin ceea ce am scris sau ceea ce scriu acum ci prin ceea ce tu citesti acum. Îmi vezi dorul. Mi-e dor cu adevărat și m-am săturat să mai scriu despre asta! Astăzi nu stiu ce să mai scriu despre tine, așa că n-am să mai scriu… Ce prost sunt! Dacă vreau să iubesc pot iubi chiar și pentru o noapte, și asta am făcut cât tu nu ai fost lângă mine. Mi-e dor să uit că sunt atent! Mi-e dor să nu-mi mai pese!
    Dacă ar fi să aleg dintre da și nu, aș alege să nu exist și să nu simt dorul de… De prostie! Am obosit din dor de basme. Am obosit să mă mai mint în ceea ce scriu. Probabil de aceea scriu și acum, să mă mai mint și să cred că ai putea citi. Știu că citesti. Viața mea nu e numai despre tine, știu și asta. Dar nu ai trăit ca mine, nu ai de unde să știi. Nu mă cunoști așa cum te cunosc eu, nu te-am lăsat să știi decât esențialul și dacă m-ai călcat în picioare ai făcut-o pentru că îmi era dor de asta… Mi-e dor să plâng! Mi-e dor să simt dorul cu adevarat! Mi-e dor să nu-mi fie dor!
    E ciudat să scriu din perspectiva mea și nu din a ta… Din tentativa, eșuată, de a gândi ca și tine. Poate nici eu nu te cunosc așa cum nici tu nu mă cunoști pe mine, dar poate-o fac din dor de tine… Din dor de basme și minciuni. Mi-e dor să mint! M-am săturat să fiu mințit!
    Aș vrea să-ți spun pentru ce respir. Să-ți spun ceea ce sunt eu, cu adevărat, pe lângă ambalajul care nu vreau să strălucească. Să-ți spun că ador să sufar, sunt dependent, prostește de adrenalina, de ură, să îi fac pe cei din jurul meu să mă urască, de obsesie. Sunt dependent de dor, și, iată scriu la fel… Nu mai știu să fac diferența între poveștile mele. Nu mai știu să fiu… Eu. Am scris și scriu numai despre tine. Mă bat cap în cap cu tot ce spun. O fac din nou și am s-o mai fac din dor de tine!
    Muzica ma minte. Visez pe fundalul unor piese atunci când închid ochii să te vâd pentru o clipă lângă mine. Mi-e dor să nu mai simt lumea rece! Mi-e dor să nu mai joc teatru uneori! Mi-e dor să mă lași în pace! Mi-e dor să mă iubești! Mi-e dor să-ți spun te iubesc…
    Sunt fericit! Uneori din dor mă simt fericit că am trăit din plin fiecare moment. Am simțit, tot, până la măduva oaselor, chiar și dorul tau. Am vazut viața, așa, ca pe un drog. Dependent de ea și de ura ei din dor. Dependent de suferință și de lacrimi. Am simțit, tot, fiecare cuvânt și fiecare respirație. Am simțit cum totul se duce… Toate într-un timp atât de scurt și mi-e dor să intelegi. Mi-e dor să mă opresc!
    Dorul… Dorul e ca atunci când ceea ce-ți dorești cu adevărat nu ai. Dorul e ca bucățica aia de speranță pe care o mai ai pentru ceva. Dorul tău niciodata nu va fi un dor adevărat. Nu ți-e dor când zici că îți este dor. Cel puțin ție nu îți este. Dorul e atunci când ai fi în stare să stergi tot, să uiți trecutul dar totuși să ți-l amintesti când e nevoie. Să rupi cu dinții din carne vie să știi că ai dorinta ta lângă tine… Dor, dor-ință! Dorință. Proasto! Nu scriu pentru tine… Nu mai scriu pentru tine! Nu mai vreau să-ti mai dai inelele, lanțul și cerceii jos. Nu mai vreau să te văd goală… Nu mai vreau să-ți lași rujul și parfumul. Nu mai vreau să te văd dincolo de farduri, dincolo de ruj… Nu mai vreau să-ți dai ceasul jos de la mână sa ne pierdem in timp… Mi-e dor să uitam împreună de cuvintele astea!
    Eu nu mai am rost decat de dor. Din dor mai scriu, din dor mai sper… Mi-e dor să scriu poeme! Mi-e dor să nu mai scriu! Dar ție nu ți-e dor, proasto! Eu trăiesc o lume de basm de care acum mi-e dor… Tu trăiești o lume de minciună în care te ascunzi, sau probabil de asta mi-e dor mie să cred… Prostul sunt eu! Sunt acolo mereu din dor de-a nu uita. Ce-ar fi dacă nu m-ai mai găsi? Ce-ar fi dacă ți-ar fi dor și nu m-ai mai găsi? Te-am lăsat să mă calci în picioare pentru că-mi era dor de asta. Îți spun asta din nou pentru că-mi este dor să ți-o mai spun odată…
    Sunt un artist șlefuit de dor iar cuvintele sunt obiectele mele de artă. Dorul este piesa mea de rezistență. Viața mea e basmul, minciuna este arma ei. Tu, ești cerul iar eu pământul. Visez nu? Mi-e dor să mai visez, sunt gol… Nu te mai iubesc dar iubesc ideea de a iubi sau de a te iubi. Iubirea mea, iubirea toată este un dor. Un dor disperat. Un dor mare ascuns într-un alt cuvânt… Îmi ofer viața pe tavă pentru un gram de dor. Tu ești doar orbita de minciuni pe care ți le spui singură. Ți-e teamă de basme. De ce să plutești cu vântul când pe pământ poți merge, singură, unde vrei? Nu-i așa? Proasto… Mi-e dor de tine!