• Poezii

    Special Smile

    Special Smile

    It`s time to stop the counting
    It`s time to add up what we`ve earned
    I`ll stop complaining about whatever I was telling them

    Because your image just shook before my eyes
    And I felt like a lightning just hit me
    I reccaled you`re never here,
    When I need someone to comfort me,
    And I say to myself…

    Fuck it, I might as well just go and die
    In a dark corner of their indifference
    Because there`s no you here, telling me it`s allright
    And i`m feeling…
    So alone.

    And maybe it was meant to be…
    Just another flick of my imagination
    But maybe, you are more than a dream
    And you will be my last feeling of redemption.

    And as I sit alone, feeling the moon caress me,
    I think of that perfect scenario,
    Where you`re here besides me,
    And it makes me smile, like you make me smile,
    That special smile, only you can bring to me…

  • Gânduri

    Cand o lasi in urma…

    Sambata, pe la orele pranzului. Era vremea cand acum mult timp, eu imi vedeam prietenii, radeam cu ei si ma gandeam ca asa va fi pentru totdeauna. De atunci insa, multi ani au trecut – zece mai precis. Sunt in
    aceeasi zona a orasului in care eram si atunci, unica diferenta fiind ca acum merg singura pe strada stangaci asfaltata, plina de chistoace de tigari si praf dur.

    Am suspinat trista in momentul in care am trecut pe langa localul in care am cele mai dulci amintiri ale adolescentei. Acolo, eu am invatat, alaturi de acei oameni la care tineam atat de mult, ce inseamna sa fii un om, un prieten, un sprijin, si faptul ca niciodata nu esti singur pe lume.

    „Niciodata, eh? Vorbe mari pentru un adolescent, se pare…” am mormait trista, si am decis sa intru sa beau ceva si sa`mi aduc aminte de vremurile acelea minunate. Simteam nevoia de companie, iar acele amintiri pareau solutia perfecta.

    Locul era neschimbat, avand acelasi iz de tutun si arome placute de fructe ca atunci.M`am asezat pe locul meu obisnuit, la masa din coltul de langa intrare, si am comandat un vin fiert. Mi`am scos o mapa mica si cateva creioane. Uitandu`ma in jur, mi`am amintit perfect atmosfera dulceaga care plutea in aer cand eram cu ei. Am scos o foaie si am inceput sa schitez, un pic agitata, pe toti in jurul mesei, razand, distrandu`se, simtindu`se grozav. Tineam minte perfect toate fizionomiile, si vazandu`i pe toti acolo, m`a facut sa`mi doresc sa fiu din nou adolescenta, sa fiu din nou cu ei si sa zambesc fara griji. Insa, cand m`i s`a oprit privirea la un baiat cu privirea agera si zambet de copil, o lacrima mi`a scapat. O lacrima amara, care s`a izbit de foaie, spargandu`se in mici cristale. Era el. El, cel pe care eu il iubisem si il iubesc inca din tot sufletul, si cu care mi`as fi dorit sa imi petrec tot restul vietii.

    Mi`am amintit apoi, ziua in care el a plecat la facultate. Era visul lui sa urmeze o facultate in X, unde de altfel, mi`ar fi placut si mie. Era atat de entuziasmat, atat de fericit. Urma sa plece sa studieze cu cel mai bun prieten al lui, alerga dupa un vis. Si eu eram fericita pentru el, dar in adancul meu, ma intrebam trista: „Si eu?”.

    Doua ore mai tarziu, am iesit din vechiul local, hotarata sa revin de cate ori puteam acolo. M`a bucurat nespus ca am redescoperit niste amintiri si persoane la care tineam. Inaintand spre statia de metrou, privind plictisita trecatorii, deodata m`a lovit un fior prin tot corpul. Am vazut un baiat cu parul lung, ondulat si negru, strans in coada, mergand grabit, explicand ceva baiatului inalt de langa el.
    „Nu se poate..” am soptit cu un glas ragusit. In secunda urmatoare, am vazut ca ceva ii sclipea la gat. Un medalion, pe care mi`l aminteam atat de bine, si mi`am dat seama ca era el. Am alergat inspre el si i`am sarit in brate, cu lacrimi in ochi si tremurand. El insa, m`a impins laoparte si mi`a zis pe un ton jucaus:

    „Uite ce e cucoana, stiu ca sunt un magnet de tipe, dar acum chiar n`am chef, ok? Poate alta data.” si mi`a facut cu ochiul, s`a intors pe calcaie si si`a continuat drumul.

    „STAI!” am strigat eu, speriata. „DRAGOS, STAI!”

    „Poftim?! De unde stii cum ma cheama?” exclama el, intorcandu`se spre mine cu o privire uimita, si cercetandu`ma din cap pana in picioare.

    „Baby, mai tii minte…the little…Bambinos…” am spus eu cu greutate, inca plangand in hohote.
    In acel moment, el s`a inrosit cu totul la fata, a venit langa mine, si m`a prins de incheietura mainii stangi, ridicand`o pana la nivelul ochilor. mi`a ridicat maneca de la hanorac, cautand un obiect care sa ii confirme ceea ce el banuia. Si l`a gasit. Dupa atata vreme, eu inca purtam bratara cu „ALEX” la mana, mereu, oriunde m`as fi dus. Era amintirea a ceea ce a fost demult. Mi`a luat`o de pe mana, si ridicand`o in fata ochilor mei, ma intreba:

    „De unde ai asta?” pe un ton tremurat.

    „O am de cand eram copila, remember? de dinainte sa ne cunoastem noi, daca nu ma insel. I`am raspuns calm, stergandu`mi lacrimile cu maneca dreapta.

    „Si cum ma rog ne`am cunoscut noi?” intreba el, aproape tipand.

    „Mai tii minte, atunci cand tu mi`ai facut cinste cu o narghilea si jumatate de shot de sake…atunci. i`am raspuns calma, privindu`l in ochi. In exact acelasi moment, si el si`a ridicat privirea, si vazandu`mi ochii, i`a analizat cateva secunde, apoi a facut un pas inspre mine si m`a imbratisat puternic.

    „Nu imi vine sa cred ca esti tu. Credeam ca nu o sa te mai vad niciodata. Simteam ca mor.” imi sopti el in ureche, suspinand.
    „M`ai parasit. Ai plecat si m`ai lasat aici, singura, fara aparare. A trebuit sa plec…A trebuit.” am inganat eu, strangand`ul la randul meu cat de tare puteam.

    „Nu mai conteaza. De acum, nu o sa te mai scap din ochi nici o secunda. Niciodata!” Striga el, in timp ce mainile`i nu mai stiau cum sa ma apuce mai bine, ca sa nu ii scap.

    „So the bambinos are still on?” l`am intrebat eu chicotind.

    „Aw hell yea~!” zise el ranjind fericit.

  • Gânduri

    Iti amintesti?

    Stii si tu cum e, da? sa te plimbi lejer pe strada, cu melodia preferata amenintand sa iti sparga timpanele, cu acele imense casti in urechi, simtind cum toata fiinta ta vibreaza, si cum din cand in cand mai scapi cate un murmur al liniei melodice pe buzele infierbantate de nerabdare sa ajungi sa iti vezi prietenii cu care stii clar ca te vei distra din nou de minune…Parca ar fi un vis frumos. Si inchizi ochii increzator, stiind ca mergi pe un drum prea bine cunoscut, si ca o zi asa geniala nu are cum sa fie distrusa de absolut nimic.

    Dar iti mai aduci aminte? De vremea cand abia pasisesi in “lume”? De prima data cand te`ai simtit mai matur? Si te`ai putut uita in vechea si plina de amintiri oglinda din baie, si ai vazut acolo ceva nou, ceva ce nu mai vazusesi pana acum? Dar de primul tau sarut? Cum te`ai simtit in momentul ala? Ai simtit ca poti zbura? Ca mori de rusine, fiind ca era primul? Dar extazul, pe acela l`ai simtit vreodata, dragul meu prieten? Te vad asa de mare si lipsit de griji, dar ochii tai aparati de parul des si de mii de vise ascund un copil de demult, un copil ce iese din cand in cand, si imi arata cat de bine e sa fii atat. Un copil.

    Parca mai frumos era cand ne puteam tine de mana la gradinita, si cand puteam vorbi deschis, fara frica. Si parca mai bine ne statea cu inocenta decat cu sarcasmul. Dar nu ai ce ii face. Crestem. Si tu ai crescut mai mult ca mine, dar din pacate te voi ajunge din urma in curand. Da, si pentru mine, “jucariile au stat” deja, si simt cum incep sa ma inunde responsabilitatile. Si de ce? Numai pentru ca asa trebuie? Eu nu vreau. Refuz. Vreau sa fiu din nou un copil inocent, si vreau din nou sa sper ca ma voi face mare mai repede, doar pentru a imi dori sa fiu copil din nou. Ce cerc vicios complex, dar dureros de simplu.

    Ieri am fost in parcul acela vechi. Il mai tii minte? Primul parc al copilariei noastre. Cu leaganele acelea rosii. Acum era parasit. Si era trist. Si in mintea mea s`au derulat mii de imagini incetosate, si am simtit miros de iarba proaspata si de inghetata. Mai tii minte acel mic chiosc cu inghetata? Cum ne duceam cu banutii din pusculite si ne luam cate una pe saptamana? Si mereu luam aceeasi aroma? Si cum ai inceput sa plangi cand nu ti`au mai ajuns banii ca sa iti iei acea inghetata de ciocolata? Si cum doamna aceea draguta care mirosea mereu a trandafiri ti`a dat inghetata pe cat aveai, si ti`a zis ca esti baiat mare si ca nu trebuie sa plangi? Eu imi aduc aminte. Si imi voi aduce mereu aminte cum te`ai sters la ochi si o urma de sobritate a aparut in ei. Si m`am speriat. M`am speriat atat de tare. Stiam ca nu vei mai fi inocent niciodata. Stiam asta. Desi nu imi dau seama cum. Si acum regret acea remarca. Desi dansa nu avea nici o vina. Dar regret.

    Dar ia zi, acea ceainarie din colt, iti mai amintesti de ea? Cea care acum s`a transformat intr`un magazin alimentar? Da, aceea. Mai tii minte cand mi`ai zis ca vrei sa imi iei ceva mai dulce ca si inghetata cu ciocolata? Si mi`ai luat ceai de trandafiri? Mai stii? Eu da. Si acum il consider cel mai dulce lucru. Desi am crescut, si a trecut o eternitate si o zi de atunci, eu nu am uitat prima inghititura de ceai luata. Dar tu? Tu mai retii ziua aceea?

    Si pe mine? Pe mine ma mai tii minte? Mai sunt prezenta acolo undeva? Undeva in mintea ta? Ma tii asemeni mie, ca pe o comoara? Ma tii aproape de inima si de sufletul tau? Iti mai zboara gandul inspre mine uneori? Sau acum esti mare? Acum ai crescut? Acum nu mai esti tu cel de atunci? Unde ai disparut? Ce blestem mi te`a furat, prieten drag, de langa inima? Ce fiinta a indraznit sa mi te rapeasca? Sau poate ca doar ai uitat. Poate ca sunt doar atat. Uitata.

  • Poezii

    Love, love…

    O frunza pe nasul tau
    O frunza pe nasul meu.
    Un sarut pe obrazul tau
    Un sarut pe obrazul meu.

    Iti lipesti capul de gatul meu subtire,
    Imi inspiri parfumul cu o infinita pofta,
    Eu inchid ochii,Imi sprijin capul de al tau,
    Si-mi las mana sa alunece pe chipul tau.

    O suvita de par in ochii tai
    O suvita de par in ochii mei.
    Un strop de ploaie in crestetul tau
    Un strop de ploaie in crestetul meu.

    A trecut o zi din viata noastra,
    Parca ar fi trecut ani si ani,
    Timpul s-a intins parca la maxim,
    Si ne-a permis sa ne bucuram de noi.

    O mana de fata in mana ta
    O mana de baiat in mana mea.
    Un obraz de fata pe pieptul tau
    Un obraz de baiat pe pieptul meu.

    Tot ce e al meu devine-al tau
    Tot ce e al tau devine-al meu.

    Suntem fiecare al celuilalt.