Beniamin,  Gânduri,  Postări neinteresante

Acum, După sau Înainte…

Îmi doresc să-ţi aud vocea. Să-ţi simt căldura din cuvinte, să mă pierd în gânduri c-aş fi lângă tine, că aş uita de lumea în care înnebunesc… Eu nu sunt dintre cei ce te-au minţit că te iubesc.
M-aş pierde în promisiuni în care numai eu cred că tu le-ai face. Şi le faci… Aş vrea să-ţi văd chipul care-l ascunzi sub tone de fard, chipul peste care simt câtedată c-ai plâns şi nu ai spus nimănui, care a poftit la o mângâiere sau un sărut. Să-ţi vad ochii ce numai eu ştiu să-i văd aşa cum tu-ţi doresti, şi zâmbetul tău care m-ar face să trăiesc, m-ar înflorii din bobocul ofilit ce-aş fi. Să nu crezi că nu aş pierde nopţi la rând în muzica noastră pe care numai noi o înţelegem sau să-ţi povestesc uşor câte ceva din viaţa mea, sunt sute de poveşti, şi sute de iubiri în ele… Aş vrea să mă opresc la tine.
Îţi recunosc, te aştept, şi sunt nerăbdător aş vrea să bat în cuie tot ce-ar ţine de noi şi tot ce putem construi. Aş face orice să-ţi aud vocea sau să-ţi văd zâmbetul. Să simt viaţa aşa cum tu o faci. Să mă acoperi cu o dragoste matură şi-un rând de zâmbete, să nu mai scap nicicând în lumea mea nebună şi singură.
Câteodată vreau să mă opresc, vreau să înceteze orice fel de ticăit şi orice fel de gând în care aş suferi şi aş scrie, sau să-ţi scriu… Nu-ţi cer decât să împarţi ceva din ce ai tu, să împarţi zâmbetul şi viaţa colorată pe care-o ai.
Poftesc să mă pierd în părul tau auriu şi-n chipul tau dulce, poftesc să fiu acelaşi cu somnul tău şi să fiu veşnic lângă tine, iar visul să fie viaţa noastră. Poftesc să-ţi spun cuvinte precum cele de mai sus… Poftesc la stresul de a nu te auzi măcar odata-ntr-o zi… Te aştept…

2 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *