Convorbiri,  Dor,  Gânduri,  Iubirile mele,  Poezii,  Postări neinteresante,  Poveşti,  Teatru

A două zeci și șasea poezie în listă

25 nr.403 Oglindire
(22:59; 22.05.2009; Copoiu Florin Beniamin & Oana Guță)

– Ai scris, cândva, în râdurile tale,
Poeme dulci sau acre, cine știe?
De draci sau îngeri; motive generale
Și nu le-ai înțeles? dar fie!

– Aș vrea să șterg ce-am scris pe-acele file
Să uit, să zbor peste amare zile
Aș vrea… să fiu un fluture pe-o floare
Să nu mai simt în veci că doare…

– N-am spus să nu mai simți, iubito.
N-am spus să uiți de-ar fi ea și durere
Deși o spui noi știm ca ai gândit-o
Durerea ta provoaca doar placere…

– Durerea mea-i ca vinul ce te-mbată;
Îi sorbi otravă nesătul. Nu simți
Că roșul te inunda-ndată
Te face să îți ieși din minți?

– Cu gândurile gust, cu ochii te citesc,
N-ai tu otravă ce m-ar omorâ pe mine
Tu știi, la una ca și tine tot tânjesc
Să-mi spună atunci de fac un rău sau bine.

– Eu-s trupul brun ce-ţi invadează gândul,
Cu ochii verzi ca jadul în apus.
Sunt fiica ielelor şi-a viselor furate,
A orelor târzii ce în păcat te-au dus.

– M-aș duce de ai veni cu mine
Ți-aș da, de-ai vrea și gândul cel dintâi
Un simplu „da” aș vrea eu de la tine
Trecutul meu nicicând să nu-l bântui.

– Aș zice „da”, ca într-un joc de mici copii
Să alergăm, să amețim în orele târzii
Dar parcă tot mai dulce sună „nu”…
Să vâd cum te topești și tu.

– Tu știi ca aș topii! Of și ce aș mai topii
Când multe-n urma ta mi-au spus
Să bântui nopțile. Exact, ca niste mici copii
Să mă topesc de tot, să vă privesc de sus…

Oglindire on Yahoo! 360º

Un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *